- Pictures
- Video
Proiecţie de film documentar la Institutul Cultural Român de la Viena
"Un chip de lumină – Arhimandritul Ioan, stareţ al mânăstirii Hurezi între anii 1692 şi 1726"
Institutul Cultural Român de la Viena şi Ambasada României la Viena organizează, cu ocazia Anului Brâncoveanu, proiecţia filmului documentar "Un chip de lumină – Arhimandritul Ioan, stareţ al mânăstirii Hurezi între anii 1692 şi 1726". Evenimentul are loc la sediul ICR Viena începând de la ora 18.00 în ziua de miercuri, 21 mai, data sărbătorii creştin-ortodoxe a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
Proiecţia va avea loc în prezenţa doamnei Iuliana Mateescu, scenaristul şi regizorul filmului şi va fi urmată de prelegerea „Mănăstirea Hurezi: un monument reper al artei brâncoveneşti“ susţinută de Doina Petrescu, arhitect, specialist în restaurarea monumentelor istorice. Filmul Un chip de lumină ne vorbeşte despre Arhimandritul Ioan ca despre un om al lui Dumnezeu în toată simplitatea lui venită din adâncă smerenie. I-a fost supus, jertfitor Domnului Constantin Brâncoveanu: „ca oltean, ca om luminat, ca prieten al celui mai mare dintre ultimii domni de ţară“ (Nicolae Iorga).
Documentarul realizat de Asociaţia Renaşterea Obiceiurilor şi Tradiţiilor Româneşti prezintă viaţa Arhimandritului Ioan de la Hurezi, personaj puţin cunoscut până astăzi. Stareţul Mănăstirii Hurezi se dezvăluie ca o personalitate deosebită în preajma Domnului Constantin Brâncoveanu; fidel domnitorului, el împlineşte porunca acestuia şi construieşte mănăstirea Hurezi, ce ar fi trebuit să fie pentru familia Domnului Constantin Brâncoveanu: „(...) loc pentru îngroparea sa şi-a neamului său, ca şi pentru adăpostirea unei vieţi călugăreşti care să poată fi îndreptariu pentru cultivarea artei religioase şi a scrisului bisericesc, o mănăstire fără pereche (...)“ (Nicolae Iorga).
Mănăstirea Hurezi are o arhitectură spaţială a cărei formă este puţin cunoscută: o cruce pe pământul Olteniei, ce poartă la extremităţi patru schituri care înconjoară biserica centrală Sf. Împăraţi Constantin şi Elena. Mănăstirea Hurezi urma să devină un puternic aşezământ monahal ce trebuia să apere ortodoxia şi s-o întărească, cât şi un centru de artă şi cultură brâncovenească.
Anul 2014 a fost declarat în România „Anul Brâncoveanu“, împlinindu-se 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor, la data de 16 august 2014.
Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15 august 1714) a fost un mare boier, Domn al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714 şi nepot al domnitorului Şerban Cantacuzino. În perioada domniei sale, Ţara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală şi de dezvoltare a vieţii spirituale. A fost executat la Istanbul împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Radu şi Matei) şi cu sfetnicul său Ianache Văcărescu.