„Tradiție și modernitate în perioada interbelică: Drăghicescu, Rădulescu-Motru, Cioran“

În data de 6 decembrie 2017, ora 18.30, la Institut für Österreichkunde (Hanuschgasse 3, 1010) din Viena, dr. Mădălina Diaconu va susține prelegerea în limba germană „Tradiție și modernitate în perioada interbelică: Drăghicescu, Rădulescu-Motru, Cioran“. Evenimentul marchează 60 de ani de la moartea lui Constantin Rădulescu-Motru, personalitate română marcantă din prima jumătate a secolului XX. Manifestarea face parte din seria de prelegeri „Introducere în istoria ideilor din România. Reprezentanți, curente, impact social“, susţinute de dr. Mădălina Diaconu în perioada septembrie 2017 – iunie 2018.

„Emil Cioran a obținut recunoaștere internațională prin eseurile și aforismele publicate în Franța după război. În timp ce primii săi exegeți au pus accentul pe unicitatea și chiar pe extravaganța sa, publicațiile mai recente au început să acorde atenție surselor gândirii sale, chiar dacă în principal celor străine. A fost Cioran un enfant terrible sau un fiu al epocii sale? Deși s-a despărțit de timpuriu de mentori spirituali, fără a se înregimenta clar într-o școală, prin tematizarea sa etnofilosofică Cioran s-a apropiat de gânditori din generațiile mai vârstnice, precum liberalul pronunțat de stânga Dumitru Drăghicescu și țărănistul Constantin Rădulescu-Motru, de care Cioran s-a delimitat totuși prin paradoxul de a fi român à contre-coeur. Comparația cu cei doi membri ai establisment-ului politic interbelic demonstrează cum, prin scrierile sale românești, Cioran a relativizat opoziția de până atunci dintre liberali și tradiționaliști în chestiunile legate de tradiție, ortodoxie și modernizare.“ (Mădălina Diaconu) 

Mădălina Diaconu, docentă la Institutul de Filosofie și lector la Institutul de Romanistică ale Universității din Viena, deține doctorate în filosofie la Universitatea București (1996) și la Universitatea din Viena (1998), abilitată în filosofie la Universitatea din Viena (2006). Vicepreședintă a Wiener Gesellschaft für interkulturelle Philosophie, membră în redacția revistelor polylog. Zeitschrift für Interkulturelles Philosophieren (Viena) și Studia Phaenomenologica (București). Autoare a 10 monografii, printre care Bukarest – Wien. Eine kulturhistorische Touristik an Europas Rändern (împreună cu L. M. Vosicky, 2007), Sinnesraum Stadt (2012), Phänomenologie der Sinne (Reclam, 2013) și De gustibus. Breviar de gastrosofie (premiul ex-aequo pentru Cartea de specialitate la Gala Industriei de Carte 2014). Editoare a şapte volume colective, printre care Constantin Noica, De dignitate Europae (2012), Geisteswissenschaften im Dialog. Deutsch-Rumänisch / Rumänisch-Deutsch (coeditare cu A. Corbea-Hoisie, 2016) și Grenzen im Denken Europas. Mittel- und osteuropäische Ansichten (coeditare cu B. Boteva-Richter, 2017).

 

Partenerii implicați în seria prelegerilor „Introducere în istoria ideilor din România. Reprezentanți, curente, impact social“ sunt Institut für Österreichkunde din Viena, Academia Română (Fundația Familiei  „Menachem H. Elias“), Societatea Austro-Română și Institutul Cultural Român de la Viena.

 

Seria de conferinţe „Introducere în istoria ideilor din România. Reprezentanți, curente, impact social“ se desfășoară în perioada septembrie 2017 – iunie 2018 la Institut für Österreichkunde din Viena și facilitează familiarizarea publicului austriac cu teme specifice şi personalităţi ale culturii române. În cadrul seriei vor fi organizate evenimente pe teme precum: „Constituirea națiunii: Școala Ardeleană și generația pașoptistă“, „Dilemele «tinerei» generații: Eliade, Vulcănescu, Noica“; „Între Bizanț și Balcani: o apartenență ambivalentă“; „După Europa: controverse culturale după intrarea României în Uniunea Europeană“ etc.

Intrarea la evenimente este liberă.