- Pictures
- Video
Institutul Cultural Român de la Viena şi Muzeul de Artă Braşov prezintă în perioada 22 iunie ‒ 3 august expoziţia „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei“. Vernisajul are loc pe 21 iunie, de la ora 18.30, în prezenţa reprezentanţilor Muzeului de Artă Braşov: Bartha Árpád (director), curatorul expoziţiei, Radu Popica (şef serviciu, Secţia Artă; curator, istoric de artă și expert în patrimoniu național mobil), Andreea Pocol (muzeograf, responsabil conservare bunuri culturale) şi Radu-Constantin Tătaru (restaurator). Expoziţia a fost realizată cu sprijinul doamnei Ana-Maria Altmann (curatoare; Viena) şi al FIVE PLUS Art Gallery.
Expoziția „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei“ reunește 34 de lucrări de artă plastică din colecția Muzeului de Artă Brașov - grafică, pictură și sculptură. Personalitate creatoare complexă (pictor, grafician, sculptor, teoretician al artei și poet), Hans Mattis-Teutsch este un artist reprezentativ pentru avangarda artistică din spațiul Europei Centrale.
Opere de artă semnate de Hans Mattis-Teutsch sunt cuprinse şi în cadrul expoziţiei BEYOND KLIMT. NEW HORIZONS IN CENTRAL EUROPE care este prezentată la muzeul Unteres Belvedere până pe 26 august.
Expoziţia de la Galeria ICR Viena ilustrează evoluţia creaţiei lui Mattis-Teutsch între anii 1917-1932, perioadă de intensă activitate în care artistul a fost o prezenţă activă în cadrul mișcării de avangardă din Ungaria (MA; 1917-1918), Germania (Der Sturm; 1921-1925) și România (Contimporanul, Integral; 1924-1925), ilustrând legăturile şi interconexiunile cu reprezentanții avangardei artistice europene: Vasili Kandinski, Franz Marc şi alţii.
Elaborarea treptată a unui limbaj plastic original, avangardist, este evidențiată de linogravurile, acuarelele și pastelurile lui Mattis-Teutsch, laborator al creației în care artistul a experimentat noi modalități de expresie. Lucrările incluse în cadrul expoziției de la Galeria ICR Viena permit urmărirea traseului stilistic parcurs de Hans Mattis-Teutsch: de la peisaje postimpresioniste, cu accente simboliste, evoluând apoi sub influența artiștilor de la „Der Blaue Reiter“ spre expresionism abstract (ciclul „Florilor sufleteşti“) și apropierea ulterioară de constructivism, vizibilă în nudurile stilizate de la începutul anilor ’30.
Mediul artistic budapestan a avut o contribuție semnificativă în formarea (a studiat la Școala Națională Regală de Arte și Meserii din Budapesta) și afirmarea artistului. Mattis-Teutsch s-a alăturat grupării MA condusă de Kassák Lajos, care l-a promovat prin intermediul expozițiilor organizate, în paginile revistei „Ma“ și i-a tipărit un album de linogravuri (Linoleum Albumát).
Lucrările incluse în expoziție au figurat în câteva din cele mai importante expoziții Mattis-Teutsch organizate în ultimele două decenii: „Mattis-Teutsch und der Blaue Reiter“, Magyar Nemzeti Galéria Budapesta, Haus der Kunst München, 2001; „Hans Mattis-Teutsch, artist al avangardei“, Muzeul de Artă Brașov, 2009; „Hans Mattis-Teutsch. Un avangardist transilvănean. Colecţia Muzeului de Artă Braşov“, Muzeul de Artă Timișoara, 2013.
HANS MATTIS-TEUTSCH
Braşov, 13 ianuarie 1884 – Braşov, 17 martie 1960
Pictor, grafician, sculptor şi teoretician al artei, Hans Mattis-Teutsch este un artist complex, a cărui operă, situată la confluenţa mişcărilor de avangardă europene cu avangarda românească, relevă un spirit creator, în continuă căutare, receptiv la mesajele artei occidentale, dar nu subjugat de ele, fidel crezului său artistic. „N-am avut de fapt etape. Nici maeştri. Sunt copil al secolului XX, iar ca artist am privit de la început dintr-o perspectivă fermă ceea ce se întâmplă în jur şi păşesc pe drumul meu consecvent, în linie dreaptă.“ (citat din Mattis-Teutsch, Radu Popica ‒ curator)
Format în mediul artistic budapestan şi münchenez de la începutul secolului XX, Mattis Teutsch a fost marcat de noile manifestari stilistice de la începutul scolului XX, de mișcarea expresionistă, de colaborarea cu avangarda budapestană şi de mişcarea berlineză „Der Sturm“.
Apropierile care s-au făcut între opera sa şi a unor artişti ca Vasili Kandinski şi Franz Marc, relevă, dincolo de înrudiri de viziune şi formale, apetitul său pentru experimentarea noului şi locul pe care îl ocupă în cadrul avangardei europene. Prezenţa sa la cea de a 99-a expoziţie a avangardei berlineze, „Der Sturm“, din anul 1921, alături de Klee, Archipenko, Marc Chagall, Albert Gleizes, Louis Marcoussis şi alţi artişti, atestă aprecierea de care se bucura în cadrul acestei „elite“ artistice.
Deschis spre înnoirile limbajului expresiv, artistul a evoluat, asemeni lui Kandinski, a cărui operă a cunoscut-o în anii studenţiei müncheneze, de la anumite forme ale Secessionului spre un expresionism muzical. Pornind de la accentele simboliste asupra naturii, cu peisaje unduitoare, trecând prin experienţa expresionistă a Florilor sufleteşti şi prin cea constructivistă a proiectelor de decoraţii murale, oscilând între figurativ şi non figurativ, Mattis-Teutsch s-a dovedit un artist sensibil la tendinţele dominante ale artei europene, dar nu sclavul lor, interpretându-le în manieră proprie. Dincolo de varietatea experienţelor stilistice, rămâne constanţa căutărilor artistului: expresia „pură şi de sine stătătoare“.
Mattis-Teutsch a fost o prezenţă activă şi în cadrul avangardei din România, la „Contimporanul“, împreună cu Marcel Iancu, Victor Brauner, M. H. Maxy, la „Integral“ din Bucureşti şi la „Das Ziel“ din Braşov. Lucrările sale au fost prezente în expoziţia internaţională organizată de „Contimporanul“ în anul 1924, alături de cele ale lui Kurt Schwitters, Hans Arp, Paul Klee şi Constantin Brâncuşi. Sub influenţa textelor teoretice publicate în revista „Integral“, Mattis-Teutsch şi-a sintetizat ideile în volumul Kunstideologie (1931).
(Radu Popica ‒ curator)
